monobrăzdar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din mono- + brăzdar.

Pronunție

  • AFI: /mo.no.brəz'dar/


Adjectiv

  1. cu un singur brăzdar.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
monobrăzdar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ monobrăzdar monobrăzdare
Articulat monobrăzdarul monobrăzdarele
Genitiv-Dativ monobrăzdarului monobrăzdarelor
Vocativ monobrăzdarule monobrăzdarelor
  1. plug cu un singur brăzdar.


Traduceri

Referințe