monomanie
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză monomanie.
Pronunție
- AFI: /mo.no.ma'ni.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului monomanie |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | monomanie | monomanii |
| Articulat | monomania | monomaniile |
| Dativ-Genitiv | monomaniei | monomaniilor |
| Vocativ | ' | ' |
- manie a unui singur gând; idee fixă.
Traduceri
Traduceri
