franceză

Țări unde limba franceză este limba oficială

română

Etimologie

Din it. francese.

Pronunție

• AFI: /fran'ʧe.zə/

Substantiv

Declinarea substantivului franceză
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	franceză	franceze
Articulat	franceza	francezele
Dativ-Genitiv	francezei	francezelor
Vocativ	francezo	francezelor

1. (defectiv de plural) limba vorbită de francezi.
2. femeie din Franța.

Cuvinte derivate

• francez

Cuvinte compuse

• paranteză franceză

Cuvinte apropiate

• Franța

Traduceri

limba francezilor

arabă: فرنسية (faransíyya) f (العربية) bosniacă: francuski (Bosanski) m. bretonă: galleg (Brezhoneg) m. catalană: Francès (Català) cehă: francouzština (Česky) f. chineză: 法語 (中文), 法语 (fǎyǔ) (中文) croată: francuski (Hrvatski) m. daneză: fransk (Dansk) engleză: French (English) estoniană: prantsuse keel (Eesti) finlandeză: ranska (Suomi) franceză: français (Français) m. friziană: Frânsk (Frysk) n. germană: Französisch (Deutsch) greacă: Γαλλικά (Galliká) n pl (Ελληνικά) hindi: फ़्राँसीसी (frā.nsīsī) f (हिन्दी) indoneziană: bahasa Perancis (Bahasa Indonesia) interlingua: francese (Interlingua)

islandeză: franska (Íslenska) italiană: francese (Italiano) m. japoneză: フランス語 (furansu-go) (日本語) latină: lingua Francogallica (Latina) f. letonă: franču valoda (Latviešu) maghiară: francia (Magyar) malteză: il-Franċiż (Malti) norvegiană: fransk (‪Norsk (bokmål)‬) neerlandeză: Frans (Nederlands) n. poloneză: francuski (Polski) portugheză: francês (Português) rusă: французский (frantsúzskij) m (Русский) sârbă: француски (francuski) m (Српски / Srpski) slovenă: francoščina (Slovenščina) spaniolă: francés (Español) suedeză: franska (Svenska) c. turcă: Fransızca (Türkçe) vietnameză: tiếng Pháp (Tiếng Việt)

---

Etimologie

Derivat regresiv din francez.

Adjectiv

1. forma de feminin singular pentru francez.