murire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a muri.

Pronunție

  • AFI: /mu'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
murire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ murire muriri
Articulat murirea muririle
Genitiv-Dativ muririi muririlor
Vocativ murire muririlor
  1. (înv.) faptul de a muri; moarte.


Traduceri

Referințe