myrtus

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

latină

(Latina)

Variante

Etimologie

Din greacă antică μύρτος (mýrtos).

Pronunție

  • AFI: /'mʏr.tus/


Substantiv


Declinarea substantivului
myrtus
f. Singular Plural
Nominativ myrtus myrtī
Genitiv myrtī myrtōrum
Dativ myrtō myrtīs
Acuzativ myrtum myrtōs
Ablativ myrtō myrtīs
Vocativ myrte myrtī
  1. mirt

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe