myrtus

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : Myrtus

latină

(Latina)

Variante

Etimologie

Din greacă antică μύρτος (múrtos), care provine dintr-o rădăcină semitică însemnând „amar”. Confer arabă مُرّ (murr, „amar”) și ebraică מר (mor, „amărăciune”).

Pronunție

  • AFI: /'mʏr.tus/


Substantiv


Declinarea substantivului
myrtus
f. Singular Plural
Nominativ myrtus myrtī
Genitiv myrtī myrtōrum
Dativ myrtō myrtīs
Acuzativ myrtum myrtōs
Ablativ myrtō myrtīs
Vocativ myrte myrtī
  1. (bot.) mirt

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe