năuc
română
Etimologie
Din slavă (veche) neukŭ.
Pronunție
- AFI: /nə'uk/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului năuc | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | năuc | năuci |
| Feminin | năucă | năuce |
| Neutru | năuc | năuce |
- (adesea substantivat) amețit, buimăcit (din cauza unei emoții puternice, a unei dureri, a unui zgomot etc.); dezorientat, zăpăcit, buimac, uluit, năucit.
- (înv. și pop.) nătâng, prost, nepriceput.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online