natră

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bulgară натра (natra), sârbocroată natra.

Pronunție

  • AFI: /'na.trə/


Substantiv


Declinarea substantivului
natră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ natră natre
Articulat natra natrele
Genitiv-Dativ natrei natrelor
Vocativ natră natrelor
  1. parte a urzelii dintre ițe și sulul de dinapoi sau de dinainte al războiului de țesut; (p.ext.) urzeală învârtită pe sul; (p.gener.) toată urzeala de pe război și de pe sulul de dinapoi.


Traduceri

Anagrame

Referințe