obelisc
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză obélisque.
Pronunție
- AFI: /o.be'lisk/
Substantiv
| Declinarea substantivului obelisc |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | obelisc | obeliscuri |
| Articulat | obeliscul | obeliscurile |
| Dativ-Genitiv | obeliscului | obeliscurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- monument comemorativ sau decorativ constând dintr-un singur bloc de piatră, lucrat, de regulă, în fațete și ascuțit la vârf.
Traduceri
Traduceri
