oximoron
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză oxymoron.
Pronunţie
Substantiv
| Declinarea substantivului oximoron |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | oximoron | oximorone |
| Articulat | oximoronul | oximoronele |
| Dativ-Genitiv | oximoronului | oximoronelor |
| Vocativ | ' | ' |
- figură de stil constând în exprimarea unei ironii sau a unui adevăr usturător sub forma asocierii paradoxale a doi termeni contradictorii.
Traduceri
Traduceri
