pianista

Vezi și : pianistă

română

Etimologie

Din pianistă.

Pronunție

• AFI: /pi.a'nis.ta/

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru pianistă.

---

asturiană

(asturianu)

Etimologie

Din pianu („pian”) + -ista.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

pianista m.f., pianistes pl.

1. (muz.) pianist, pianistă

Cuvinte apropiate

• pianu

Referințe

• Wiktionary

---

catalană

(català)

Etimologie

Din piano („pian”) + -ista.

Pronunție

• (occidental) AFI: /pi.aˈnis.ta/
• (oriental) AFI: /pi.əˈnis.tə/

Substantiv

pianista m.f., pianistes pl.

1. (muz.) pianist, pianistă

Cuvinte apropiate

• piano

Referințe

• Wiktionary

---

cehă

(čeština)

Etimologie

Probabil din italiană pianista.

Pronunție

• AFI: /pɪjanɪsta/

Substantiv

Declinarea substantivului pianista
m.	Singular	Plural
Nominativ	pianista	pianisti/pianisté
Acuzativ	pianistu	pianisty
Dativ	pianistovi	pianistům
Genitiv	pianisty	pianistů
Vocativ	pianisto	pianisté
Instrumental	pianistou	pianisty
Locativ	pianistovi	pianistech

1. (muz.) pianist

Sinonime

• (muz.) klavírista

Cuvinte derivate

• pianistka

Cuvinte apropiate

• pianino

Referințe

• Wikislovník
• Wiktionary

---

galiciană

(galego)

Etimologie

Din piano („pian”) + -ista.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

pianista m.f., pianistas pl.

1. (muz.) pianist, pianistă

Cuvinte apropiate

• piano

Referințe

• Wiktionary
• Galizionario

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din piano („pian”) + -ista.

Pronunție

• AFI: /pjaˈnista/

Substantiv

pianista m., pianisti pl.

1. (muz.) pianist

Substantiv

pianista f., pianiste pl.

1. (muz.) pianistă

Cuvinte derivate

• pianistico

Cuvinte apropiate

• piano
• pianoforte

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

poloneză

(polski)

Etimologie

Probabil din italiană pianista.

Pronunție

• AFI: /pʲjä̃ˈɲista/

Substantiv

Declinarea substantivului pianista
m.	Singular	Plural
Nominativ	pianista	pianiści
Acuzativ	pianistę	pianistów
Dativ	pianiście	pianistom
Genitiv	pianisty	pianistów
Vocativ	pianisto	pianiści
Instrumental	pianistą	pianistami
Locativ	pianiście	pianistach

1. (muz.) pianist

   Pianista potrafił zagrać najtrudniejsze utwory Griega.

Cuvinte derivate

• pianistka

Cuvinte apropiate

• pianino
• pianistyczny
• piano
• pianola

Hiponime

• fortepianista

Referințe

• Wiktionary
• Wikisłownik

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din piano („pian”) + -ista.

Pronunție

• (Portugalia) AFI: /ˌpi.ɐˈniʃ.tɐ/
• (Brazilia) AFI: /ˌpi.ɐˈnis.ta/, /ˌpi.ɐˈnis.tɐ/, /ˌpi.ɐˈniʃ.tɐ/

Substantiv

pianista m.f., pianistas pl.

1. (muz.) pianist, pianistă

Cuvinte apropiate

• piano

Referințe

• Dicionário Priberam da Língua Portuguesa
• Wiktionary
• Wikcionário

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din piano („pian”) + -ista.

Pronunție

• AFI: /pjaˈnis.ta/

Substantiv

pianista m.f., pianistas pl.

1. (muz.) pianist, pianistă

Cuvinte compuse

• pianista profesional

Cuvinte apropiate

• piano

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary
• Wikcionario