picurat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a picura.

Pronunție

  • AFI: /pi.ku'rat/


Substantiv


Declinarea substantivului
picurat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ picurat picurate
Articulat picuratul picuratele
Genitiv-Dativ picuratului picuratelor
Vocativ picuratule picuratelor
  1. faptul de a picura.


Traduceri

Etimologie

Din a picura.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
picurat
Singular Plural
Masculin picurat picurați
Feminin picurată picurate
Neutru picurat picurate
  1. (rar) acoperit cu picături.


Traduceri

Anagrame

Referințe