piturare
română
Etimologie
Din pitura.
Pronunție
- AFI: /pi.tu'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului piturare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | piturare | piturări |
| Articulat | piturarea | piturările |
| Genitiv-Dativ | piturării | piturărilor |
| Vocativ | piturare, piturareo | piturărilor |
- acțiunea de a pitura și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri