prietenire
română
Etimologie
Din prieteni.
Pronunție
- AFI: /pri.e.te'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului prietenire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prietenire | prieteniri |
| Articulat | prietenirea | prietenirile |
| Genitiv-Dativ | prietenirii | prietenirilor |
| Vocativ | prietenire, prietenireo | prietenirilor |
- acțiunea de a prieteni și rezultatul ei.
Cuvinte derivate
Traduceri
acțiunea de a prieteni