promulgație

română

Etimologie

Din latină promulgatio, promulgationis, franceză promulgation.

Pronunție

• AFI: /pro.mul'ga.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului promulgație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	promulgație	promulgații
Articulat	promulgația	promulgațiile
Genitiv-Dativ	promulgației	promulgațiilor
Vocativ	promulgație	promulgațiilor

1. (jur.) promulgare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online