reîncadra

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din re- + a încadra.

Pronunție

  • AFI: /re.ɨn.ka'dra/


Verb


Conjugarea verbului
reîncadra
Infinitiv a reîncadra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reîncadrez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reîncadreze
Participiu reîncadrat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a încadra pe cineva din nou într-un post (pe care l-a ocupat anterior).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe