De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din rumega.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
rumegare
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
rumegare
|
rumegări
|
| Articulat
|
rumegarea
|
rumegările
|
| Genitiv-Dativ
|
rumegării
|
rumegărilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a rumega și rezultatul ei.
Traduceri
