scrima

Vezi și : scrimă

română

Etimologie

Din fr. escrimer.

Pronunție

• AFI: /skri'ma/

Verb

Conjugarea verbului scrima
Infinitiv	a scrima
Indicativ prezent pers. 1 sg.	scrimez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să scrimeze
Participiu	scrimat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a practica scrima.

Cuvinte derivate

• scrimare

Cuvinte apropiate

• scrimă
• scrimer, scrimeră
• scrimeur

Traduceri

a face scrimă

cehă: šermovat (Česky) engleză: fence (English) esperanto: skermi (Esperanto) finlandeză: miekkailla (Suomi) franceză: escrimer (Français) germană: fechten (Deutsch) greacă: ξιφομαχώ (Ελληνικά) (xifomachó) italiană: tirare di scherma (Italiano)

poloneză: uprawiać szermierkę (Polski) portugheză: esgrimir (Português) rusă: фехтовать (Русский) (f'eχtovát') spaniolă: esgrimir (Español), hacer esgrima (Español) suedeză: fäkta (Svenska) swahili: ua (Kiswahili) turcă: eskrim yapmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online

Etimologie

Derivat regresiv din scrimă.

Pronunție

• AFI: /'skri.ma/

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru scrimă.