spera

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din it. sperare < lat. sperare.

Pronunție

  • AFI: /spe'ra/


Verb


Conjugarea verbului
spera
Infinitiv a spera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
sper
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să spere
Participiu sperat
Conjugare I
  1. (v.intranz. și tranz.) a considera ca realizabilă o dorință, a avea speranță; a nădăjdui.
    Sper că își va realiza visul.
    Să nu speri nimic de la el.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi