tălmăcitoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tălmăcitor.

Pronunție

  • AFI: /təl.mə.ʧi'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
tălmăcitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tălmăcitoare tălmăcitoare
Articulat tălmăcitoarea tălmăcitoarele
Genitiv-Dativ tălmăcitoarei tălmăcitoarelor
Vocativ tălmăcitoareo tălmăcitoarelor
  1. traducătoare, interpretă.
  2. tâlcuitoare, comentatoare.


Traduceri

Referințe