tonetă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză tonnelet.

Pronunție

  • AFI: /to'ne.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tonetă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tonetă tonete
Articulat toneta tonetele
Genitiv-Dativ tonetei tonetelor
Vocativ ' '
  1. gheretă sau tarabă la care se vând, pe stradă, articole mărunte, dulciuri, răcoritoare.


Traduceri