trombone

engleză

(English)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

• AFI: /ˌtrɑmˈbon/

Substantiv

trombone (pl trombones)

1. trombon

---

finlandeză

(suomi)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

trombone

1. trombon

---

franceză

(français)

Etimologie

Din italiană trombone < compus din tromba + suf. -one.

Pronunție

• AFI: /tʁɔ̃.bɔn/

Substantiv

trombone m., trombones

1. trombon

   Jouer du trombone.

2. trombonist
3. agrafă

Cuvinte derivate

• tromboner
• tromboniser
• tromboniste

Cuvinte compuse

• trombone à coulisse
• trombone à pistons

Referințe

• Wiktionnaire

Etimologie

Derivat regresiv din tromboner.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru tromboner.
2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru tromboner.
3. forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru tromboner.
4. forma de persoana a III-a singular la prezent subjonctiv pentru tromboner.
5. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru tromboner.

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din tromba + suf. -one.

Pronunție

• AFI: /trom'bone/

Substantiv

trombone m., tromboni pl.

1. trombon
2. (fig.) gură-spartă

Cuvinte derivate

• trombonista

Cuvinte apropiate

• tromba

---

norvegiană

(norsk bokmål)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

trombone

1. trombon.

---

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

trombone

1. trombon.

---

portugheză

(português)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

trombone

1. trombon.