tunicat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză tuniqué < latină tunicatus.

Pronunție

  • AFI: /tu.ni'kat/


Adjectiv

  1. (bot.; despre bulbi) ale cărui frunze protectoare se acoperă complet unele pe altele.


Traduceri

Referințe