îmbufnare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) îmbufna.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.buf'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
îmbufnare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îmbufnare îmbufnări
Articulat îmbufnarea îmbufnările
Dativ-Genitiv îmbufnării îmbufnărilor
Vocativ îmbufnare îmbufnărilor
  1. (fam.) acțiunea de a (se) îmbufna și rezultatul ei; bosumflare.


Traduceri

Referințe