împâslire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a împâsli.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pɨs'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
împâslire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ împâslire împâsliri
Articulat împâslirea împâslirile
Genitiv-Dativ împâslirii împâslirilor
Vocativ împâslire împâslirilor
  1. faptul de a (se) împâsli.


Traduceri

Anagrame

Referințe