împestrița

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + pestriț.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pes.tri'ʦa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) împestrița
Infinitiv a (se) împestrița
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) împestrițez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) împestrițeze
Participiu împestrițat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) face pestriț.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe