împotmoli

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + potmol.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pot.mo'li/


Verb


Conjugarea verbului
(se) împotmoli
Infinitiv a (se) împotmoli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) împotmolesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) împotmolească
Participiu împotmolit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) a se înțepeni în nămol, în nisip etc.; a se îngloda, a se înnămoli.
  2. (v.refl.) (despre albia unei ape curgătoare) a se înnămoli, a se îngusta din cauza aluviunilor.
  3. (v.refl.) (fig.) a nu putea fi dus până la capăt, soluționat, rezolvat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe