împreunare
română
Etimologie
Din a împreuna.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului împreunare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | împreunare | împreunări |
| Articulat | împreunarea | împreunările |
| Genitiv-Dativ | împreunării | împreunărilor |
| Vocativ | împreunare | împreunărilor |
- acțiunea de a (se) împreuna și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online