împrietenire
Etimologie
Din a (se) împrieteni.
Pronunție
- AFI: /ɨm.pri.e.teˈni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului împrietenire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | împrietenire | împrieteniri |
| Articulat | împrietenirea | împrietenirile |
| Genitiv-Dativ | împrietenirii | împrietenirilor |
| Vocativ | împrietenire | împrietenirilor |
- faptul de a (se) împrieteni.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online