împung

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din împunge.

Pronunție

  • AFI: /ɨmˈpung/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru împunge.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru împunge.
  3. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru împunge.