înșelare
Etimologie
Din a înșela.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ʃe'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înșelare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înșelare | înșelări |
| Articulat | înșelarea | înșelările |
| Genitiv-Dativ | înșelării | înșelărilor |
| Vocativ | înșelare | înșelărilor |
- acțiunea de a (se) înșela și rezultatul ei; înșelăciune; iluzie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online