înțepenire

română

Etimologie

Din a înțepeni.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ʦe.pe'ni.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înțepenire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înțepenire	înțepeniri
Articulat	înțepenirea	înțepenirile
Genitiv-Dativ	înțepenirii	înțepenirilor
Vocativ	înțepenire	înțepenirilor

1. faptul de a (se) înțepeni.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online