încețoșare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) încețoșa.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʧe.ʦo'ʃa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
încețoșare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ încețoșare încețoșări
Articulat încețoșarea încețoșările
Dativ-Genitiv încețoșării încețoșărilor
Vocativ încețoșare încețoșărilor
  1. faptul de a se încețoșa.


Traduceri

Anagrame

Referințe