încetățenire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a încetățeni.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʧe.tə.ʦe'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
încetățenire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ încetățenire încetățeniri
Articulat încetățenirea încetățenirile
Genitiv-Dativ încetățenirii încetățenirilor
Vocativ încetățenire încetățenirilor
  1. acțiunea de a (se) încetățeni.


Traduceri

Referințe