încetățenit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a încetățeni.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʧe.tə.ʦe'nit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
încetățenit
Singular Plural
Masculin încetățenit încetățeniți
Feminin încetățenită încetățenite
Neutru încetățenit încetățenite
  1. care s-a înrădăcinat, care s-a statornicit.


Traduceri

Referințe