închiondora

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + chiondorî (ș).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
(se) închiondora
Infinitiv a (se) închiondora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) închiondorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) închiondoreze
Participiu închiondorat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (reg.) a se uita urât, încruntat, cruciș.


Traduceri

Referințe