urât

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
urât

română

Etimologie

Din a urî.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
urât
Singular Plural
Masculin urât urâți
Feminin urâtă urâte
Neutru urât urâte
  1. care are o înfățișare neplăcută, care este lipsit de frumusețe, de armonie: (p.ext.) pocit, hâd, hidos.
  2. care displace, care trezește repulsie (morală); urâcios, nesuferit.
  3. (despre comportare, fapte) contrar moralei, dreptății, bunei-cuviințe; necuviincios; imoral; reprobabil.
  4. neplăcut; grav.
  5. (despre timp) posomorât, ploios, friguros.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adverb

  1. într-un mod neplăcut, nepotrivit, imoral.

Expresii

  • A se uita urât la cineva = a privi cu dușmănie pe cineva


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
urât
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ urât urâte
Articulat urâtul urâtele
Dativ-Genitiv urâtului urâtelor
Vocativ urâtule urâtelor
  1. stare sufletească apăsătoare provocată de teamă, de singurătate, de lipsă de ocupație, de viață banală etc.; plictiseală; indispoziție.
  2. dezgust, aversiune față de cineva sau de ceva.

Locuțiuni

Expresii

  • A-i fi (cuiva) urât = a) a se teme (în singurătate); b) a se plictisi
  • A-și face de urât = a se distra, a-și alunga plictiseala
  • A ține cuiva de urât = a sta în compania cuiva (pentru a nu se plictisi)


Traduceri

Referințe