înghițire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a înghiți.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.gi'ʦi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înghițire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înghițire înghițiri
Articulat înghițirea înghițirile
Genitiv-Dativ înghițirii înghițirilor
Vocativ înghițire înghițirilor
  1. acțiunea de a înghiți; deglutiție.


Traduceri

Referințe