înghiontire

română

Variante

• înghioldire

Etimologie

Din a (se) înghionti.

Pronunție

• AFI: /ɨn.gjon'ti.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înghiontire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înghiontire	înghiontiri
Articulat	înghiontirea	înghiontirile
Genitiv-Dativ	înghiontirii	înghiontirilor
Vocativ	înghiontire	înghiontirilor

1. acțiunea de a (se) înghionti și rezultatul ei; înghionteală.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online