înjumătățire
română
Etimologie
Din a înjumătăți.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ʒu.mə.tə'ʦi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înjumătățire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înjumătățire | înjumătățiri |
| Articulat | înjumătățirea | înjumătățirile |
| Genitiv-Dativ | înjumătățirii | înjumătățirilor |
| Vocativ | înjumătățire | înjumătățirilor |
- acțiunea de a înjumătăți.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online