înnebunitor
română
Etimologie
Din a înnebuni + sufixul -tor.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ne.bu.ni'tor/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului înnebunitor | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | înnebunitor | înnebunitori |
| Feminin | înnebunitoare | înnebunitoare |
| Neutru | înnebunitor | înnebunitoare |
- care te face să înnebunești; exasperant.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online