însetoșare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a însetoșa.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.se.to'ʃa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
însetoșare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ însetoșare însetoșări
Articulat însetoșarea însetoșările
Genitiv-Dativ însetoșării însetoșărilor
Vocativ însetoșare însetoșărilor
  1. (înv. și reg.) faptul de a însetoșa; însetare.


Traduceri

Referințe