înstăpâni

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + stăpân.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.stə.pɨ'ni/


Verb


Conjugarea verbului
(se) înstăpâni
Infinitiv a (se) înstăpâni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) înstăpânesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) înstăpânească
Participiu înstăpânit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (rar) a se face stăpân pe ceva.


Traduceri

Referințe