șăguire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din șăgui.

Pronunție

  • AFI: /ʃə.gu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
șăguire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șăguire șăguiri
Articulat șăguirea șăguirile
Genitiv-Dativ șăguirii șăguirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a șăgui și rezultatul ei.


Traduceri