șarlatan

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză charlatan.

Pronunție

  • AFI: /ʃar.la'tan/


Substantiv


Declinarea substantivului
șarlatan
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șarlatan șarlatani
Articulat șarlatanul șarlatanii
Dativ-Genitiv șarlatanului șarlatanilor
Vocativ ' '
  1. persoană necinstită care își atinge scopurile profitând de naivitatea cuiva; escroc; impostor; potlogar; coțcar.


Traduceri