șchiopătură
română
Etimologie
Din a șchiopăta + sufixul -ură.
Pronunție
- AFI: /ʃki.o.pə'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului șchiopătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șchiopătură | șchiopături |
| Articulat | șchiopătura | șchiopăturile |
| Genitiv-Dativ | șchiopăturii | șchiopăturilor |
| Vocativ | șchiopătură | șchiopăturilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online