școlărime

română

Etimologie

Din școlar + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /ʃko.lə'ri.me/

Substantiv

Declinarea substantivului școlărime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	școlărime	invariabil
Articulat	școlărimea	invariabil
Genitiv-Dativ	școlărimii	invariabil
Vocativ	școlărime	invariabil

1. mulțime de școlari, totalitatea școlarilor.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cămeșilor

Referințe

• DEX '98 via DEX online