șcordăluire
Etimologie
Din șcordălui.
Pronunție
- AFI: /ʃkor.də.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului șcordăluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șcordăluire | șcordăluiri |
| Articulat | șcordăluirea | șcordăluirile |
| Genitiv-Dativ | șcordăluirii | șcordăluirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a șcordălui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri