șeptel

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză cheptel.

Pronunție

  • AFI: /ʃep'tel/


Substantiv


Declinarea substantivului
șeptel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șeptel șepteluri
Articulat șeptelul șeptelurile
Dativ-Genitiv șeptelului șeptelurilor
Vocativ ' '
  1. totalitate a animalelor domestice (de aceeași specie) crescute într-o țară, într-o regiune sau într-o gospodărie.


Traduceri