șeptel
Etimologie
Din franceză cheptel.
Pronunție
- AFI: /ʃep'tel/
Substantiv
| Declinarea substantivului șeptel | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șeptel | șepteluri |
| Articulat | șeptelul | șeptelurile |
| Genitiv-Dativ | șeptelului | șeptelurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- totalitate a animalelor domestice (de aceeași specie) crescute într-o țară, într-o regiune sau într-o gospodărie.