Sari la conținut

șfăițuire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din șfăițui.

Pronunție

  • AFI: /ʃfəj.ʦu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
șfăițuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șfăițuire șfăițuiri
Articulat șfăițuirea șfăițuirile
Genitiv-Dativ șfăițuirii șfăițuirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a șfăițui și rezultatul ei.


Traduceri