șnapan
Etimologie
Din franceză chenapan.
Pronunție
- AFI: /ʃna'pan/
Substantiv
| Declinarea substantivului șnapan | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șnapan | șnapani |
| Articulat | șnapanul | șnapanii |
| Genitiv-Dativ | șnapanului | șnapanilor |
| Vocativ | ' | ' |
- persoană necinstită care profită de naivitatea altora înșelându-i; potlogar; șarlatan; pungaș; impostor; coțcar; escroc.
Traduceri
Traduceri